{"id":582,"date":"2025-08-08T13:32:36","date_gmt":"2025-08-08T13:32:36","guid":{"rendered":"https:\/\/gyalucastle.ro\/rolunk\/"},"modified":"2025-08-08T14:19:00","modified_gmt":"2025-08-08T14:19:00","slug":"despre-noi","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/","title":{"rendered":"Despre noi"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Date istorice despre castelul \u0219i palatul medieval din Gil\u0103u<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

\u00cen Evul Mediu, domeniul Gil\u0103u apar\u021binea episcopiei Transilvaniei, iar a\u0219ezarea \u2013 care s-a format \u00een apropierea unui castru roman \u2013 a g\u0103zduit una dintre re\u0219edin\u021bele episcopului. \u00cen primele documente, numele a\u0219ez\u0103rii apare sub formele Golou \/ Gylo \/ Gyolou \/ Gyalov \/ Gyalow. Prima men\u021biune al a\u0219ez\u0103rii apare \u00eentr-un document al regelui maghiar B\u00e9la al IV-lea, emis \u00een 1246 pentru episcopia Transilvaniei, din care afl\u0103m c\u0103 locuitorii nu erau sub jurisdic\u021bia voievodului, ci a episcopului. Castelul medieval (castrum) este men\u021bionat pentru prima dat\u0103 \u00een 1428, \u00een timpul episcopului Gy\u00f6rgy L\u00e9pes. Castelul fusese centrul unui vast domeniu episcopal, \u00eenfiin\u021bat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea, la vest de Cluj, pentru a contrabalansa puterea aba\u021biei benedictine din Cluj-M\u0103n\u0103\u0219tur. Ini\u021bial, \u00een secolul al XIII-lea, domeniul episcopal era administrat din Cluj, dar dup\u0103 ob\u021binerea privilegiilor urbane, la \u00eenceputul secolului al XIV-lea, re\u0219edin\u021ba a fost mutat\u0103 la Cetatea Fetei (Le\u00e1nyv\u00e1r), deasupra localit\u0103\u021bii Flore\u0219ti, care a fost abandonat\u0103 \u00een favoarea Gil\u0103ului, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XV-lea. Re\u0219edin\u021ba episcopal\u0103 din interiorul zidurilor cet\u0103\u021bii Gil\u0103u este men\u021bionat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un document din 1456, \u0219i se presupune c\u0103 a fost construit\u0103 de episcopul Matteo de la Baschino (1443-1461). \u00cen jurul anului 1466, episcopul Mikl\u00f3s Z\u00e1polya (1462-1468) a ridicat o biseric\u0103 dedicat\u0103 Sf\u00e2ntului Nicolae \u00een interiorul zidurilor cet\u0103\u021bii. \u00cen acela\u0219i an, Gil\u0103ului i-a fost acordat statutul de ora\u0219 \u2013 t\u00e2rg.<\/p>

\u00cen anii urm\u0103tori, episcopul umanist L\u00e1szl\u00f3 Ger\u00e9b (1479-1502), v\u0103rul regelui Matei Corvin (1458-1490), a finalizat construc\u021bia castelului medieval \u0219i a palatului episcopal. Din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 sculpturile valoroase ale re\u0219edin\u021bei episcopale care de atunci au disp\u0103rut aproape complet: mai multe fragmente de reliefuri \u0219i elemente arhitecturale renascentiste, dintre care unele au ajuns la muzeul de istorie din Cluj \u00een anii 1930, iar altele au fost descoperite \u00een timpul restaur\u0103rilor recente.\u00a0<\/p>

Cele mai frumoase piese descoperite \u00een timpul restaur\u0103rii actuale pot fi v\u0103zute \u00een expozi\u021bia amenajat\u0103 \u00een castel. Valoarea lor istoric\u0103 \u0219i artistic\u0103 const\u0103 \u00een asem\u0103narea str\u00e2ns\u0103 cu elementele decorative ale cl\u0103dirilor din Floren\u021ba de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea \u0219i ale palatului regal al regelui Matei Corvin din Buda. Aceste sculpturi, care dateaz\u0103 de la \u00eenceputul secolelor al XV-lea \u0219i al XVI-lea, sunt cele mai timpurii m\u0103rturii ale artei renascentiste din Transilvania. Deoarece elementele au fost sculptate \u00een piatr\u0103 local\u0103, probabil au fost realizate la fa\u021ba locului de me\u0219te\u0219ugari care au lucrat \u0219i la construc\u021biile regale din Buda. Restaurarea \u0219i cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 peretele estic, cu etaj, al fostului palat episcopal \u00eenc\u0103 st\u0103 \u00een picioare, fiind folosit ca fa\u021bad\u0103 vestic\u0103 a aripii estice, iar s\u0103p\u0103turile arheologice au dezv\u0103luit funda\u021biile \u0219i pivni\u021ba palatului.<\/p>

\u00cen 1540, regele Ungariei, Ioan Z\u00e1polya (1526-1540), venind \u00een Transilvania din Buda, s-a oprit la castelul din Gil\u0103u, care apar\u021binea episcopului J\u00e1nos Statileo (1528-1542). \u00cen timpul lui Statileo \u0219i al succesorilor s\u0103i direc\u021bi, a fost construit de fapt castelul renascentist al c\u0103rui structur\u0103 (reconstruit\u0103 \u00een multe locuri) \u00eenc\u0103 exist\u0103: o fort\u0103rea\u021b\u0103 aproape p\u0103trat\u0103, definit\u0103 de patru turnuri cilindrice la col\u021buri, cu un turn de poart\u0103 pe latura estic\u0103 \u0219i o arip\u0103 de cl\u0103dire ata\u0219at\u0103 de peretele vestic. \u00cen partea estic\u0103 a uneia dintre cele mai timpurii fort\u0103re\u021be renascentiste din Transilvania a fost integrat vechiul palat episcopal, dar cetatea medieval\u0103, probabil de form\u0103 oval\u0103, a fost complet demolat\u0103. \u00cen timpul restaur\u0103rii s-au descoperit mai multe camere de tun \u00een turnurile nordice \u0219i pe pere\u021bii estici, sudici \u0219i nordici. Cetatea era \u00eenconjurat\u0103 ini\u021bial de un imens \u0219an\u021b uscat.<\/p>

\u00cen 1541, dup\u0103 ocuparea otoman\u0103 a Budei, regina Isabela Jagiello, v\u0103duva lui Z\u00e1polya, s-a retras \u00een Transilvania \u0219i \u0219i-a stabilit curtea la Gil\u0103u, men\u021bin\u00e2nd astfel starea divizat\u0103 a Regatului Ungariei dup\u0103 1526. \u00cemp\u0103ratul Ferdinand I de Habsburg (1526-1564), regele rival al Ungariei, inten\u021bion\u00e2nd s\u0103 elibereze Buda de sub ocupa\u021bia otoman\u0103 dup\u0103 moartea lui Ioan Z\u00e1polya, a negociat cu guvernatorul Transilvaniei \u0219i consilierul Isabelei, Martinuzzi Gy\u00f6rgy (Fr\u00e1ter Gy\u00f6rgy, 1541-1551), trimi\u021b\u00e2ndu-\u0219i comisarii la castelul din Gil\u0103u. Aici, Martinuzzi a semnat tratatul de la Gil\u0103u, care nu a fost niciodat\u0103 implementat, prin care teritoriile Regatului Ungariei neocupate de otomani ar fi fost unite sub sceptrul Habsburgilor. \u00cen 1542, episcopul J\u00e1nos Statileo a ipotecat domeniul Gil\u0103u castelanului P\u00e9ter M\u00f3r\u00e9, al c\u0103rui blazon a fost descoperit pe cel mai bine p\u0103strat turn de col\u021b din nord-vest. Dup\u0103 moartea episcopului Statileo, \u00een 1542, regina Isabela a preluat domeniile episcopale, castelul Gil\u0103u devenind re\u0219edin\u021ba sa. C\u0103pitanul \u0219i proprietarul castelului, P\u00e9ter M\u00f3r\u00e9, a primit 500 de forin\u021bi din veniturile fiscale ale Sibiului pentru a acoperi costurile repara\u021biilor \u0219i construc\u021biilor. \u00cen 1556 regina Isabela s-a \u00eentors \u00een Transilvania \u2013 ea fiind alungat\u0103 \u00een 1551, au secularizat domeniile episcopiei, iar castelul a revenit \u00een posesia sa. Ulterior, din anii 1580, castelul \u0219i domeniul au avut mai mul\u021bi proprietari: \u00een 1587 guvernatorul J\u00e1nos Ghiczy; \u00een 1597 noul episcop catolic al Transilvaniei, Demeter Napr\u00e1gyi; \u00een 1600 pentru c\u00e2teva luni voievodul Mihai, apoi generalul Habsburg, Istv\u00e1n Cs\u00e1ky \u0219i Gheorghe Basta; \u00eentre 1603-1605, Pongr\u00e1c Sennyei. \u00cen 1605, principele Istv\u00e1n Bocskai a cucerit castelul prin asediu (1604-1606) \u0219i a \u00eentocmit primul inventar al acestuia.<\/p>

\u00cen 1605 castelul a devenit proprietatea nobilului Gy\u00f6rgy R\u00e1cz, \u00een 1607 a revenit pentru a doua oar\u0103 lui Pongr\u00e1c Sennyei, iar \u00een 1611 a fost proprietatea lui Farkas Kamuthi. \u00cen 1615 \u00een timpul domniei lui Gabriel Bethlen (1613-1629), domeniul Gil\u0103u a fost declarat oficial proprietatea vistieriei domne\u0219ti, dar principele l-a l\u0103sat totu\u0219i \u00een proprietatea lui Kamuthi. \u00centre 1631-1633, domeniul a fost de\u021binut de D\u00e1vid Z\u00f3lyomi. \u00centre 1633-1643 acesta a revenit din nou vistieriei, dar principele Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I (1630-1648) l-a folosit ca proprietate personal\u0103, iar mai apoi, \u00een 1643, l-a ipotecat pentru fiul s\u0103u mai t\u00e2n\u0103r, Sigismund. \u00cen 1649, acesta din urm\u0103 l-a dat nepotului s\u0103u de frate, fiul lui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi II. Domeniul Gil\u0103u a r\u0103mas \u00een proprietatea familiei R\u00e1k\u00f3czi p\u00e2n\u0103 la moartea lui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi II, \u00een 1660.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t

Reconstruc\u021bia cl\u0103dirii \u00een timpul lui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Potrivit surselor din Gil\u0103u, anterioare anului 1638, se poate spune c\u0103 aceasta era o cetate dotat\u0103 inclusiv cu cl\u0103diri reprezentative: zidurile erau ap\u0103rate de patru turnuri de col\u021b \u0219i exista un turn deasupra por\u021bii. Majoritatea cl\u0103dirilor erau \u00een curtea interioar\u0103 pentru a proteja mai bine zidurile, iar turnurile nu aveau ferestre deoarece func\u021biona ca depozit arme. \u00cenainte de modific\u0103rile din timpul lui R\u00e1k\u00f3czi, proprietarii foloseau \u00eenc\u0103 camerele de la etajul superior al aripii estice, aflate aproape de poarta principal\u0103 (dormitor, camer\u0103 de zi, capel\u0103, \u201ecasa de aur\u201d).<\/div>

\u00a0<\/p>

\u00cen timpul domniei lui R\u00e1k\u00f3czi, re\u0219edin\u021ba a fost transformat\u0103 radical, iar mai t\u00e2rziu, \u00een timpul r\u0103zboaielor curu\u021bilor (1704, 1707) s-a deteriorat, ia multe schimb\u0103ri se datoreaz\u0103 \u0219i interven\u021biilor din secolul al XIX-lea. Din ordinul principelui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I, \u00eentre 1638 \u0219i 1652, fort\u0103rea\u021ba renascentist\u0103 s-a transformat \u00eentr-o re\u0219edin\u021b\u0103 princiar\u0103 impun\u0103toare. Este cunoscut faptul c\u0103 principele a comandat construc\u021bia, renovarea sau transformarea radical\u0103 a numeroase castele, fort\u0103re\u021be sau biserici mai vechi. Castelul S\u00e1rospatak (Ungaria), castelul Munk\u00e1cs (Mukachevo, Ucraina), castelul \u0219i palatul din Oradea, castelul \u0219i palatul din F\u0103g\u0103ra\u0219, biserica de pe strada Kog\u0103lniceanu din Cluj, biserica reformat\u0103 din Turda Veche \u2013\u00a0 toate poart\u0103 semnele construc\u021biilor sale. Conform dorin\u021bei lui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I, cl\u0103dirile medievale din curtea castelului au fost demolate, inclusiv vechiul \u0219i splendidul palat al episcopilor, din care doar peretele estic s-a p\u0103strat, fiind legat la zidul estic al castelului pentru a forma o nou\u0103 arip\u0103. Turnurile circulare de col\u021b au fost p\u0103strate, dar acoperi\u0219urile lor au fost reorganizate, elimin\u00e2nd camerele de tunuri. Noul palat a fost amenajat \u00een aripa vestic\u0103 cu dou\u0103 r\u00e2nduri de s\u0103li \u0219i \u00een turnurile de col\u021b adiacente, iar de-a lungul zidului sudic \u0219i nordic s-au construit aripi cu etaj pentru a conecta aripa estic\u0103 \u0219i cea vestic\u0103. \u00cenc\u0103perile de la etaj au fost acoperite cu bol\u021bi, ale c\u0103ror urme au fost descoperite \u00een timpul restaur\u0103rii. Pe zidurile vechiului castel s-au deschis ferestre mari. L\u00e2ng\u0103 aripa estic\u0103 \u0219i nordic\u0103 s-a construit o loggie renascentist\u0103 \u0219i o scar\u0103 de onoare. Fiecare membru al familiei princiare avea o camer\u0103 amenajat\u0103 \u00eentr-unul dintre turnuri. Camera principelui, din nord-vest, era accesibil\u0103 din mai multe direc\u021bii: dinspre camera so\u021biei sale, casa de audien\u021be \u0219i biseric\u0103 (aflat\u0103 \u00een aripa vestic\u0103). Casa de audien\u021be a fost decorat\u0103 cu pl\u0103ci de faian\u021b\u0103 pictate manual din Iznik, Turcia, considerate un lux \u00een acea perioad\u0103. Func\u021bia defensiv\u0103 a turnurilor s-a schimbat, fiind dotate cu ferestre, armele fiind \u00eendep\u0103rtate, iar \u00eenc\u0103perile de la parter au fost transformate \u00een camere de locuit. La moartea lui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I, \u00een 1648, lucr\u0103rile nu erau \u00eenc\u0103 finalizate, construc\u021bia continu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1654.<\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t

Istoria modern\u0103 a castelului Gil\u0103u<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Dup\u0103 moartea principelui Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi II, \u00een 1660, castelul a devenit proprietatea lui Mikl\u00f3s Z\u00f3lyomi (al c\u0103rui tat\u0103, D\u00e1vid Z\u00f3lyomi, de\u021binuse deja domeniul \u00eentre 1631 \u0219i 1633). \u00cen 1663, proprietarul a fost acuzat de inten\u021bie de uzurpare a tronului \u0219i i-au fost confiscate bunurile. Dup\u0103 ce otomanii au cucerit cetatea Oradea (1660) \u0219i au transformat regiunea \u00een vilayet (\u00een Turcia \u0219i mai \u00eenainte \u00een Imperiul Otoman \u2013 district administrativ major cu propriul guvernator), castelul Gil\u0103u a devenit practic un avanpost de ap\u0103rare pentru frontiera vestic\u0103 a Transilvaniei, fiind ipotecat \u00een 1663 lui D\u00e9nes B\u00e1nffy, care a organizat eficient ap\u0103rarea frontierelor vestice ale principatului. \u00cen ciuda interdic\u021biilor otomane, el a modernizat castelul, pe care l-a folosit \u0219i ca re\u0219edin\u021b\u0103, \u0219i a \u00eenceput construc\u021bia castelului s\u0103u din Bon\u021bida dup\u0103 acela\u0219i model. D\u00e9nes B\u00e1nffy a fost executat \u00een 1674 \u00een urma unei conspira\u021bii nobiliare, iar averea sa a fost confiscat\u0103. Fiul s\u0103u, Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy (1661-1708), viitorul prim-guvernator al Transilvaniei din perioada habsburgic\u0103, a recuperat domeniul \u0219i castelul, care a r\u0103mas mult timp re\u0219edin\u021ba familiei, deoarece castelul din Bon\u021bida era \u00eenc\u0103 \u00een construc\u021bie. Familia B\u00e1nffy a de\u021binut continuu castelul p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1851.<\/p>

\u00a0<\/p>

Castelul a fost distrus \u00een timpul r\u0103zboaielor curu\u021bilor (1703-1711), c\u00e2nd a fost asediat de dou\u0103 ori, devenind nelocuibil. Este interesant c\u0103 \u00een ciuda acestui fapt, familia B\u00e1nffy a r\u0103mas la Gil\u0103u \u00een secolul al XVIII-lea \u0219i a locuit \u00een conace construite nu departe de castel, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1740, c\u00e2nd a avut loc faimoasa transformare baroc\u0103 a castelului din Bon\u021bida.<\/p>

Renovarea castelului Gil\u0103u a \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, c\u00e2nd Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy (guvernator al Transilvaniei \u00eentre 1787-1822) a \u00eenceput reconstruc\u021bia p\u0103r\u021bii din sud a aripii estice \u0219i a aripii sudice, dup\u0103 re\u00eennoirea ipotecii. Conform datelor din arhive, celebrul maistru constructor din Cluj, J\u00f3zsef Leder, a condus lucr\u0103rile \u00eencepute \u00een 1798 \u00een stil baroc t\u00e2rziu. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, intrarea principal\u0103 a fost mutat\u0103 mai la sud, s-a construit o scar\u0103 baroc\u0103, iar camerele de la etaj au fost reamenajate.<\/p>

La moartea lui Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy \u00een 1822, domeniile sale au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre cei trei fii ai s\u0103i \u2013 Gy\u00f6rgy, D\u00e9nes \u0219i J\u00f3zsef \u2013 domeniul Gil\u0103u revenindu-i lui D\u00e9nes. \u00cen jurul anului 1838, D\u00e9nes B\u00e1nffy a \u00eenceput renovarea complet\u0103 a castelului, aflat \u00eenc\u0103 par\u021bial \u00een ruine, \u00een conformitate cu tendin\u021bele arhitecturale europene contemporane, adopt\u00e2nd stilul Rundbogenstil, inspirat de Rena\u0219tere, care \u0219i ast\u0103zi define\u0219te aspectul castelului. A fost demolat\u0103 o sec\u021biune semnificativ\u0103 a fa\u021badei estice pentru a crea o loggie exterioar\u0103 orientat\u0103 spre gr\u0103dina \u00een stil englezesc, nou amenajat\u0103 \u0219i aleea de acces, \u0219an\u021bul castelului a fost umplut, iar aripa nordic\u0103, irecuperabil\u0103, s-a \u00eenlocuit cu un grajd mare cu hambar deasupra. Turnul sud-vestic a fost reconstruit pe un plan hexagonal, \u0219i spa\u021biul s\u0103u cu dou\u0103 etaje a fost transformat \u00eentr-o nou\u0103 capel\u0103.<\/p>

La lucr\u0103ri a participat \u0219i maistrul t\u00e2mplar din Viena, Carol Rauch, care ulterior s-a mutat la Cluj. Mecena D\u00e9nes B\u00e1nffy a tr\u0103it la Gil\u0103u p\u00e2n\u0103 \u00een 1850, iar so\u021bia sa a r\u0103mas \u00eenc\u0103 un an \u00een castel. \u00cen testamentul s\u0103u, a l\u0103sat proprietatea nepoatei sale, contesa Roz\u00e1lia Cs\u00e1ky, so\u021bia lui Gy\u00f6rgy Kom\u00e1romy. Cu toate acestea, ea nu a locuit \u00een castel, ci l-a \u00eenchiriat diverselor oficii p\u00e2n\u0103 \u00een 1861. \u00cen acel an, castelul a suferit pagube severe \u00eentr-un incendiu, care a distrus biblioteca bogat\u0103, capela \u0219i galeria de portrete. \u00cen aceast\u0103 stare castelul a fost cump\u0103rat \u00een 1874 de comerciantul Bern\u00e1t Rosenberger, care l-a renovat la mijlocul anilor 1880. Camerele de la parterul aripii vestice au fost transformate \u00een depozite \u0219i au fost create intr\u0103ri noi corespunz\u0103toare.<\/p>

Dup\u0103 moartea lui Bern\u00e1t Rosenberger \u00een 1909, copiii s\u0103i au v\u00e2ndut proprietatea, care a revenit din nou familiei B\u00e1nffy \u00een 1911, c\u00e2nd Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy a cump\u0103rat castelul ca dar de nunt\u0103 pentru fiica sa, Katinka B\u00e1nffy, cu ocazia c\u0103s\u0103toriei cu Tam\u00e1s Barcsay.<\/p>

P\u00e2n\u0103 la na\u021bionalizarea din 1948, proprietar a r\u0103mas contesa Kata B\u00e1nffy Barcsay, iar \u00eentre 1972 \u0219i 2002 \u00een cl\u0103dire a func\u021bionat \u0219coala pentru copii cu dizabilit\u0103\u021bi. Conform legii restitu\u021biei, proprietatea a revenit din nou familiei Barcsay, care a v\u00e2ndut-o actualului proprietar \u00een 2014. Cercetarea \u0219i restaurarea monumentului s-au desf\u0103\u0219urat \u00eentre 2014 \u0219i 2024.<\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Date istorice despre castelul \u0219i palatul medieval din Gil\u0103u \u00cen Evul Mediu, domeniul Gil\u0103u apar\u021binea episcopiei Transilvaniei, iar a\u0219ezarea \u2013 care s-a format \u00een apropierea unui castru roman \u2013 a g\u0103zduit una dintre re\u0219edin\u021bele episcopului. \u00cen primele documente, numele a\u0219ez\u0103rii apare sub formele Golou \/ Gylo \/ Gyolou \/ Gyalov \/ Gyalow. Prima men\u021biune al […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"class_list":["post-582","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"\nDespre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Despre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Date istorice despre castelul \u0219i palatul medieval din Gil\u0103u \u00cen Evul Mediu, domeniul Gil\u0103u apar\u021binea episcopiei Transilvaniei, iar a\u0219ezarea \u2013 care s-a format \u00een apropierea unui castru roman \u2013 a g\u0103zduit una dintre re\u0219edin\u021bele episcopului. \u00cen primele documente, numele a\u0219ez\u0103rii apare sub formele Golou \/ Gylo \/ Gyolou \/ Gyalov \/ Gyalow. Prima men\u021biune al […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-08-08T14:19:00+00:00\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"12 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/ro\\\/despre-noi\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/ro\\\/despre-noi\\\/\",\"name\":\"Despre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/#website\"},\"datePublished\":\"2025-08-08T13:32:36+00:00\",\"dateModified\":\"2025-08-08T14:19:00+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/ro\\\/despre-noi\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/ro\\\/despre-noi\\\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/ro\\\/despre-noi\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/en\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Despre noi\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/\",\"name\":\"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly\",\"description\":\"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/gyalucastle.ro\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Despre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Despre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","og_description":"Date istorice despre castelul \u0219i palatul medieval din Gil\u0103u \u00cen Evul Mediu, domeniul Gil\u0103u apar\u021binea episcopiei Transilvaniei, iar a\u0219ezarea \u2013 care s-a format \u00een apropierea unui castru roman \u2013 a g\u0103zduit una dintre re\u0219edin\u021bele episcopului. \u00cen primele documente, numele a\u0219ez\u0103rii apare sub formele Golou \/ Gylo \/ Gyolou \/ Gyalov \/ Gyalow. Prima men\u021biune al […]","og_url":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/","og_site_name":"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","article_modified_time":"2025-08-08T14:19:00+00:00","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"12 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/","url":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/","name":"Despre noi - Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","isPartOf":{"@id":"https:\/\/gyalucastle.ro\/#website"},"datePublished":"2025-08-08T13:32:36+00:00","dateModified":"2025-08-08T14:19:00+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/despre-noi\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/gyalucastle.ro\/en\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Despre noi"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/gyalucastle.ro\/#website","url":"https:\/\/gyalucastle.ro\/","name":"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","description":"Gyalui v\u00e1rkast\u00e9ly","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/gyalucastle.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=582"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/582\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":619,"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/582\/revisions\/619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gyalucastle.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}